| 1.
|
ESCAMOT'A, escamotez, vb. I. Tranz.1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusinţă. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei, pentru a micsora rezistenţa la înaintare a avionului în timpul zborului. [Var.: scamot'a vb. I] - Din fr. escamoter.
Sursă
: DEX'98
(42284)
- viomih |
| |
| 2.
|
ESCAMOT'A vb. v. denatura. Sursă
: Sinonime
( 183128)
- siveco |
| |
| 3.
|
escamot'a vb., ind. prez. 1 sg. escamot'ez, 3 sg. si pl. escamote'ază
Sursă
: DOR
(243897)
- siveco |
| |
| 4.
|
A ESCAMOT//'A ~'ez tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fără să se bage de seamă; a ascunde. 2) fig. A face să fie fals; a prezenta altfel decât este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (roţile de aterizare ale unei aeronave) A retrage în fuzelaj pentru a reduce rezistenţa în timpul zborului. /<fr. escamoter
Sursă
: NODEX
(333692)
- siveco |
| |
|
|